Săptămâna aceasta, Consiliul de studiere a arhivelor STASI a făcut publice 16 nume de foşti colaboratori ai serviciilor germane care au activat în Bundestag, în perioada 1969 şi 1972. Cinci Săptămâna aceasta, Consiliul de studiere a arhivelor STASI a făcut publice 16 nume de foşti colaboratori ai serviciilor germane care au activat în Bundestag, în perioada 1969 şi 1972. Cinci dintre cei acuzaţi de colaborare cu STASI sunt încă în viaţă. Potrivit directorului CNSAS de la Berlin, Marianne Birthler, cei 16 ar fi colaborat conştient şi cu voia lor pentru serviciile secrete din RDG. Cei cinci ex-parlamentari provin din partide politice diferite, atât din rândurile creştin-democraţilor, cât şi din cele ale social-democraţilor. Cei 16 foşti deputaţi au influenţat activitatea legislativă din cadrul Bundestagului, se arată în raportul lui Birthler. Un alt exemplu este chiar influenţarea votului de încredere la care a fost supus Willy Brandt, în 1972. La baza raportului lui Birthler stau documentele găsite în aşa-numita arhivă Rosenholz, care dă informaţii despre anumiţi vest-germani care au colaborat cu STASI. Dosarele parlamentarilor sunt incluse, sub sigla IMA, în arhiva Rosenholz a STASI, care poartă denumirea unei operaţiuni a CIA, intrată în posesia arhivei în 1990, anul reunificării celor două Germanii. STASI a grupat sub sigla IMA numele persoanelor care puteau prezenta interes şi ale celor despre care existau informaţii exploatate de regimul comunist din Republica Democrată Germană. Cei cinci parlamentari au fost colaboratori "oficioşi" ai STASI, iar ceilalţi au avut dosare la poliţia secretă est-germană, însă până în prezent nu a putut fi stabilit dacă ei au fost colaboratori sau victime ale acesteia. Arhivele Rosenholz, care includ numele a circa 290.000 de persoane şi circa 57.000 de fişe cu procese-verbale de operaţiuni ale STASI, au permis demonstrarea implicări