Ilustratie, 1935, xilogravura
Ilustratii, 1929, xilogravura Pictor, sculptor, grafician si scriitor, Ion Valentin Anestin (Bucuresti, 24 decembrie 1900 - 6 decembrie 1963) provenea dintr-o familie craioveana cu multiple preocupari culturale. Astfel, bunicul, Ion Anestin, prieten cu I.L. Caragiale, fusese un reputat actor, unchii, Victor Anestin - astronom, iar Alexandru Anestin - publicist si literat. Tatal, Theodor Anestin, a lucrat ca desenator la Primaria Capitalei, iar actorul si caricaturistul Ion (Nuni) Anestin (1941-1989), fiul lui Ion Valentin, a continuat la randul sau traditia familiei.
Personalitate asupra careia mai staruie si astazi o umbra de mister, Ion Valentin Anestin a frecventat, intre 1918-1920, Academia de arte frumoase din Bucuresti (unde l-a avut ca profesor pe sculptorul Fritz Storck), iar apoi Academia libera de arta, infiintata de pictorul Arthur Verona. Dupa 1921, se dedica plasticii si publicisticii, desfasurand o prodigioasa activitate de cronicar teatral si de arta, de prozator si dramaturg, precum si de grafician (caricatura si desen umoristic).
In 1928, raspunde chemarii fostului coleg de liceu Vladimir Donescu, care infiinteaza saptamanalul Vremea. Aici, intre 1931 si 1943, Anestin gireaza pagina teatrala si prezentarea grafica.
Colaborator asiduu la diversele publicatii interbelice, Anestin a publicat albume cu gravuri si ilustratii, devenind un adevarat creator de stil. Pentru caricaturile antistaliniste publicate in Gluma (mai 1940 - septembrie 1944), cu legenda Macelarul din Piata Rosie, in 1944 Anestin va fi suspendat cinci ani din activitatea ziaristica si apoi inchis.
Studiile aprofundate de istoria artei din ultimii ani au impus un tip special de expozitie, asa-numita expozitie dosar, care reuneste in jurul unei opere importante o suita de lucrari revelatoare pentru procesul complicat de
