SINCER, DESPRE MINCIUNA Sunt multe feluri de minciuni. Daca dogmaticii condamna minciuna indiferent de forma si de circumstante, in practica zilnica oamenii sunt mai mult sau mai putin toleranti fata de diferite tipuri de minciuna.

Uneori ascundem adevarul doar pentru a face pe plac cuiva. Ne punem bine cu seful la serviciu, vrem sa cucerim o persoana sau o audienta si trecem sub tacere lucrurile neplacute, subliniind ceea ce stim ca ar putea flata sau crea impresie buna. Aproape 70% dintre romani identifica un caz particular de minciuna de acest tip, in general inofensiva, ca fiind raspandita sau foarte raspandita ("sa lauzi pe cineva chiar daca nu merita"). Mai sunt minciuni pe care le spunem despre noi, pentru a ne prezenta intr-o lumina favorabila sau pentru a obtine avantaje de la cei cu care interactionam.

Exista teorii sociologice care trateaza viata sociala a oamenilor ca pe o scena in care utilizam diferite masti in functie de context. Acest tip de minciuna poate merge de la ingrosarea unor episoade din biografie, care produc impresie buna, pana la uzurparea unor calitati oficiale pentru a obtine foloase materiale. Aproape trei sferturi dintre romani identifica acest tip de minciuna ca fiind raspandita sau foarte raspandita. Aceasta minciuna nu-i raneste pe altii, dar ne face mult bine noua insine. Mai sunt minciuni prin care facem deliberat rau altora. Din razbunare, invidie sau pur si simplu din rautate spunem despre cineva lucruri despre care stim ca nu sunt adevarate si care pot denigra persoana respectiva. 51% dintre romani cred ca sunt raspandite sau foarte raspandite situatiile in care invinuim pe altii de fapte pe care nu le-au comis. Acest tip de minciuna nu este deloc inofensiva, de vreme ce afecteaza intr-un fel sau altul viata sau reputatia celor care ne inconjoara. La fel se intampla sa ascundem ca suferim de o boala contagioasa din