E miez de vara la Bucuresti si desecretizarea unui nou lot de dosare ale Securitatii e pe cale sa arunce in aer nu foarte sigura noastra liniste democratica. Paginile de cultura ale ziarelor – cite n-au fost transformate in pagini de politica fierbinte – se ocupa cu divertismentul artistic si dulcele far niente de sezon. Intre timp, doua evenimente cu potential exploziv au traversat lent spatiul public si nu e sigur ca focul lor mocnit se va putea aprinde din nou la toamna, cind vom fi cu totii mai dornici sa vorbim de lucruri serioase.

Unul dintre aceste evenimente e incheierea primei sesiuni a Fondului Cultural National de finantare pentru reviste culturale. Pe acest subiect, comentariile s-ar putea spune ca de-abia au inceput si in mod sigur se vor extinde, mai ales in publicatiile culturale direct vizate. Al doilea, care va muri, din pacate, incet, dar sigur, e legat de recenta eliberare din functie a conducerii Bibliotecii Nationale, pentru, spune Ministerul Culturii, nereguli in incheierea si administrarea unor contracte de constructie.

Oare doar vara sa fie de vina pentru calmul cu care presa – si nu numai ea – priveste episodul debarcarii, pentru a doua oara, a lui Dan Erceanu din fruntea BNR? Data trecuta, cind la guvernare era PSD-ul, iar secretar de stat, Florin Rotaru, impotriva schimbarii lui Erceanu au protestat o serie lunga de personalitati culturale, iar la dezbaterea organizata la sediul GDS aproape s-au rupt usile. Pe atunci, motivul banuit al demiterii era rezistenta lui Erceanu la presiunile nastasiene de a transforma viitorul sediu al Bibliotecii in sediu al Guvernului. Dar acum? De ce, nene Anghelache?

Despre ce e vorba, cine ce vrea cu Biblioteca Nationala? De fapt, vrea cineva ceva cu BNR sau e doar miza unui banal si romanesc conflict de interese financiar-strategice?

Cum se spune in romanele politiste,