- Diverse - nr. 157 / 11 August, 2006 S-a pornit, nu stiu din a cui initiativa, un fel de mascarada fara nici o noima, cred: cine a fost sau este cel mai mare roman? De ce? Sa abatem atentia de la stereotipia unora asa-zise stiri TV, ce preamaresc puterea, scuipand a ura (bine remunerata cred) asupra opozitiei careia i se cam pune un calus in gura, sa nu i se auda glasul protestului? Speranta in preamarirea vreunui roman al prezentului? Abaterea atentiei de la catastrofele ce s-au abatut asupra tarii acesteia, nu indeajuns de nenorocita in anii puterii rosii? Desigur, cel ce l-a propus, in deradere, pe Mitu, Gogea cu cei 2,40 m ai sai (aproximativ!), avea dreptatea ironizarii absurdului. Asta ne lipsea! In loc sa chestionam, pe buna dreptate, poporul in ceea ce priveste justetea politicii noastre interne ori externe, ce pare falimentara prin saracia care cuprinde tot mai acut biata clasa de mijloc (agricultori, pensionari, functionari publici, muncitori etc.), mai ales cea de baza caci de cei avuti (din ce?) nu putem vorbi decat in termeni superlativi, acceptati, tacit chiar, si de cei abilitati sa le lamureasca provenientele inavutirii? Pe plan extern, obsesiva dorinta (justificata in oarecare masura) de a intra in UE, desi suntem ca neam printre primii, asa-zisii europeni primordiali, in comparatie cu veneticii ce-au ajuns pe-aici flamanzi, iar azi se pretind cei mai indrituiti in a ne comanda si stapani chiar si gandurile, nemaivorbind de fapte independente, prea pare unicitara. Dar oare jinduiala asta flamanda pentru o integrare straina ne poate justifica plecaciunile pana la pamantul pe care, doar ca ieri il sarutam ca fiind doar al nostru, cersind indurare si acceptarea rugilor ingenunchiate in fata unor potentati ai momentului? Unde ne este mandria nationala de altadata, cand am fi putut spune ca "cel mai mare roman" este insusi acest popor ce-adasta, de mi