Ca să devină instituţii organizatoare de doctorat (IOSUD) într-unul sau în mai multe domenii, universităţile trebuie să îndeplinească o serie de criterii dure, grupate în trei categorii: Ca să devină instituţii organizatoare de doctorat (IOSUD) într-unul sau în mai multe domenii, universităţile trebuie să îndeplinească o serie de criterii dure, grupate în trei categorii: capacitate instituţională, eficacitate educaţională şi managementul calităţii. Deşi recunosc că aceasta este direcţia în care trebuie să mergem, rectorii spun că recentul ordin de ministru privind organizarea doctoratului nu este funcţional în acest moment şi că sistemul de criterii este exigent şi pretenţios.

Cartă universitară întocmită potrivit reglementărilor în vigoare, centre de cercetare acreditate în domeniul de doctorat solicitat, dovada existenţei resurselor financiare necesare pentru buna funcţionare a şcolii doctorale, bază de documentare solidă, laboratoare dotate cu aparatură la standarde europene sunt numai câteva dintre criteriile, pe care trebuie să le bifeze o universitate ca să se considere îndreptăţită să aspire la statutul de IOSUD. Ordinul prevede şi că "la domeniul pentru care se solicită calitatea de IOSUD, ponderea conferenţiarilor şi profesorilor trebuie să fie de cel puţin 50% din numărul total al posturilor", după cum, pentru acelaşi domeniu în care se doreşte organizarea de doctorat, "ponderea profesorilor universitari titulari trebuie să fie de cel puţin 20% din numărul total al posturilor". În cadrul universităţii trebuie să existe un buletin ştiinţific sau o revistă, cotată CNCSIS, cu apariţie regulată, de cel puţin doi ani, care să conţină articole din domeniul de doctorat solicitat, iar cadrele didactice titulare la disciplinele respectivului domeniu trebuie să facă dovada unor participări la evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Activitatea de c