Domnule doctor Costina, au trecut multi ani de cind v-am cunoscut in atelierul lui Horia Bernea si am aflat de pasiunea dumneavoastra pentru arta contemporana, dar acum, cind sint in fata colectiei pe care o detineti, marturisesc ca nu mi-am imaginat amploarea ei. Cum ati ajuns de la Brad in cele mai importante ateliere bucurestene?

Ma intrebati cum mi-a venit ideea de a colectiona? Anii care au trecut au fost foarte grei pentru intelectuali, colectia mea reprezinta o forma de refugiu, de creare a unui mediu artificial.

Doream sa am un univers propriu, o inchidere in fata imposturii si a prostului gust, sa gasesc o modalitate de a ma apara in fata izolarii intelectuale, sa creez o atmosfera prielnica formarii fiicei mele, sa am o locuinta in care sa existe lucrari autentice. Pentru arta contemporana am optat dintr-un motiv foarte simplu, eu nu dispuneam de niste sume mari ca sa fac investitii in arta. Eu nu am cumparat arta pentru investitie, ci pur si simplu am cumparat lucrurile care mi-au placut, a fost un fel de a colectiona impresio-nist, sa zic asa. Trezirea la realitate, devenirea mea ca si colectionar a survenit mult mai tirziu, cam la 4-5 ani dupa ce am inceput. Momentul hotaritor a fost intilnirea cu pictorul Horia Bernea.

Ati scris un text in care explicati formarea dumneavoastra intelectuala. in contextul acesta, Bradul a avut o importanta aparte. Ce a insemnat, in perioada interbelica, un potential economic asa cum a avut Bradul, ce oferea el intelectualului stabilit aici?

in Brad au existat niste traditii culturale. Era aici Societatea MICA, un dintre marile societati industriale ale acelor ani, in Brad veneau si chiar stateau pentru mai multa vreme personalitati importante. Asa a fost inginerul Mina Minovici, care a intemeiat aici o editura, iar mai tirziu a facut Muzeul de Arta Feudala de la Bucuresti. Exista si