Tot mai des aud voci autorizate care sustin ca economia merge foarte bine, industria devine tot mai competitiva, inflatia a devenit insesizabil de mica si cota unica isi arata efectele pozitive. Probabil ca, daca as trai in alta tara, as tinde sa le dau dreptate. Dar vorbim totusi despre Romania, care - in opinia mea - mai are destul pana sa devina un soi de miracol economic balcanic.
Cresterea economica a batut asteptarile si se situeaza in jur de 7% anualizat, dupa primul semestru (nu batem insa vreun record: tarile baltice si Cehia au avut ritmuri de crestere superioare). Cresterile cele mai mari le-au avut constructiile si consumul privat. Ambele sunt componente volatile ale cresterii, care depind de boom-ul speculativ de pe piata imobiliara, respectiv de venitul disponibil (curent si previzionat). Te-ai astepta ca aceasta crestere economica, care se petrece pentru al saptelea an consecutiv, sa se vada si in nivelul de trai. Dar nu se intampla asa: pe primele 6 luni salariul real a scazut usor! Aceasta scadere, in combinatie cu continuarea cresterii exponentiale a creditului privat inseamna o diminuare semnificativa a venitului disponibil. Incep sa cred ca aceasta scadere a venitului disponibil se va vedea in curand in scaderea ritmului de crestere a consumului, iar acesta va fi un fenomen de durata.
Productia industriala, de asemenea, a depasit estimarile, inregistrand uneori chiar ritmuri lunare de crestere de 10%. Iarasi, te-ai astepta ca acest ritm sa se vada in cresterea competitivitatii si, de ce nu, in reducerea decalajelor externe. Dimpotriva, pe primul semestru 2006 Romania a inregistrat un nivel record al deficitului comercial extern si, implicit, un nivel record al deficitului contului curent, care s-a inrautatit cu 40% fata de perioada similara a anului trecut. In plus, o parte a cresterii productiei industriale este realizata pe stocu
