Populatia din localitatile amplasate pe malul Marii Negre ar fi de acord sa dea un banut in plus pentru impozit, cu conditia ca autoritatile locale sa se ocupe mai mult de ecologizarea marii si a zonelor costiere. Aceasta este concluzia care se desprinde din studiul efectuat de catre o echipa de cercetatori ONU. Oamenii si-ar dori ca apa marii sa nu mai fie poluata cu tot felul de mizerii (ambalaje de plastic, petrol, metale grele, pesticide, pisici moarte). Studiul, care are la baza aproximativ 500 de interviuri realizate in Romania, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, face parte dintr-un program mai amplu referitor la regenerarea ecosistemelor marine. Din raport reiese ca patru persoane din cinci sunt de acord sa contribuie financiar la programele de protectie a mediului, platind mai mult la impozit. In ultimele decade ale secolului al XX-lea, Marea Neagra a suferit deteriorari puternice ale conditiilor de mediu, datorate in cea mai mare parte eroziunii costiere, eutrofizarii, insuficientei tratari a apelor uzate, introducerii de specii exotice. Diversitatea biologica a scazut dramatic. Au avut loc numeroase accidente ale unor petroliere care au poluat marea cu titei. Poluarea afecteaza toata marile si oceanele globului, dar apele de coasta sunt mai afectate decat cele din largul marilor deoarece acolo se gasesc mai multe surse de poluare, de la industrie si pana la transportul maritim intens. Din 1970, prapad industrial O alta forma de poluare a Marii Negre este inmultirea algelor si a planctonului. Motivul principal ar fi incidenta crescuta a metalelor radioactive deversate din industrie. Animalele marine sunt foarte sensibile la poluantii care se concentreaza in tesutul lor. Organismele daunatoare din apele uzate se reproduc in moluste si transmit boli. Din cauza poluarii excesive, scade rezistenta la boli a mamiferelor marine. In perioada 1987-1988, i