Proiectul ruso-german de construire a unei conducte de gaz care sa lege direct Sankt Petersburg (din Rusia) si Greifswald (din Germania), prin Marea Baltica, trezeste ingrijorare in Europa, aflata deja la mana rusilor in privinta aprovizionarii cu gaz. Faptul ca Gazprom (care va detine 51% din conducta) a incheiat acest contract-gigant, evaluat la 10,5 miliarde de dolari, cu doua companii germane, E.ON si BASF (care au, fiecare, 24,5% din conducta) nu face decat sa intareasca pozitia Rusiei de lider detasat pe piata energetica europeana. Compania mixta ruso-germana care va construi si exploata conducta (denumita North European Gas Pipeline Company, NEGP) are toate sansele sa impuna un monopol. Primele care au reactionat au fost statele care au avut deja de-a face cu santajul rusesc in aprovizionarea cu gaz, care au relatii "problematice" cu Rusia si au fost ocolite de acest proiect: Polonia, statele baltice si Ucraina. Comisia Europeana a criticat, de asemenea, faptul ca un stat membru al Uniunii Europene (Germania) a aprobat un proiect atat de important, "care nu este acceptabil pentru altii, fara ca macar sa-l aduca in discutie", dupa cum a explicat comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs. Suedia, mai putin dependenta de gazul rusesc, s-a alaturat criticilor proiectului, din motive diferite: construirea unei conducte pe fundul Marii Baltice (un "cimitir" de arme chimice depasite) ar putea sa provoace o catastrofa ecologica, "agitand" toate deseurile deversate de-a lungul timpului. Premierul Suediei, Goran Persson, a declarat ca, atunci cand se lucreaza la o astfel de constructie, "sunt ridicate sedimente de pe fundul marii, unde sunt mine, otravuri si alte substante si obiecte care au fost aruncate acolo timp de decenii". "Foarte multa munitie, arme chimice au fost aruncate in Marea Baltica in primul si al doilea razboi mondial. Construirea unei co