S-ar spune ca nicicand nu-i merge bine Frantei decat atunci cand este in criza. Casandrele analistilor politici care confisca si pe aici microfoanele sau paginile publicatiilor ii prevesteau guvernului lui Dominique de Villepin o vara dificila si o noua hecatomba printre persoanele in varsta, daca se lasau mari calduri. In loc de toate acestea, mai degraba bunele surprize: productia neta de bunuri a sporit in timpul verii, centrele de impozite au incasat mai mult decat se astepta, somajul continua sa scada, iar revenirea la activitatea normala - faimoasa la rentre - se petrece fara crispari. Asa ca s-a recurs la alta criza de sezon, criza editoriala. Caci la rentre este nu numai revenirea ministrilor pe la ministere sau a dascalilor si elevilor in scoli, ci si inceputul marii ofensive de toamna pe care si-o pregatesc minutios toate editurile. Se vorbeste de ani de zile de o criza a cartii, de faptul ca numai editurile mari si conglomeratele transnationale mai rezista, continuand sa inghita editurile mici, unde se tiparesc adevaratele carti interesante. Dar si la carte toamna aceasta bate toate recordurile. 683 de titluri de noi romane vor fi trimise in librarii doar in luna septembrie, cu 20 mai multe decat anul trecut pentru aceeasi perioada. Doua treimi dintre aceste titluri sunt romane franceze, restul raman traduceri, mai cu seama din literaturile anglo-saxone. 97 sunt romanele unor debutanti, iar o treime din toate titlurile vor fi tiparite de 15 mari edituri de literatura generala, intre ele: Albin Michel, Grasset, Flammarion, Stock, Deno‘l, Gallimard, Robert Laffont si asa mai departe. Asta inseamna pur si simplu abundenta, afirma suplimentul literar al ziarului Le Monde, nicidecum criza a cartii tiparite in competitie cu internetul sau criza a cititului. De fapt, francezii sunt tot mai pasionati de aceasta misterioasa aventura, scrisul unei carti; editurile s