Intre Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu a izbucnit in ultimele zile un nou conflict, referitor la paternitatea proiectului de deconspirare a colaboratorilor cu fosta Securitate. Miza este importanta nu doar pentru actiunile politice ale prezentului, ci si pe termen lung.
Tema reformei morale a clasei politice a fost reactivata la inceputul acestui an de actuala conducere a PNL. Scopul principal a fost de a deschide un front de atac la adresa presedintelui Traian Basescu. Liberalii s-au aflat, pe parcursul primului an de guvernare, intr-o defensiva permanenta in fata acuzatiilor presedintelui privind relatiile membrilor Guvernului si in special ale lui Tariceanu cu "grupurile de interese nelegitime". Astfel, plecand de la speculatiile si datele referitoare la colaborarea sefului statului cu fosta Securitate, liberalii au cautat in tema reformei morale o vulnerabilitate a acestuia.
Traian Basescu a raspuns atacului printr-o serie de actiuni menite sa demonstreze deschiderea sa fata de rezolvarea acestei probleme. La Cotroceni a fost infiintata o comisie speciala care, pe baza unei sinteze stiintifice, urmeaza sa exprime un punct de vedere global privind perioada comunista. Este de asteptat ca, pana la sfarsitul anului, presedintele sa tina un discurs public in care sa condamne regimul comunist in ansamblu. De asemenea, Traian Basescu a luat decizii fara precedent de transferare a arhivelor fostei Securitati catre CNSAS. Ultima initiativa, anume hotararea CSAT de desecretizare a dosarelor politicienilor, a avut un impact mediatic si politic deosebit.
Daca, la inceputul acestui an, tema reformei morale se constituise intr-un motiv de atac la adresa lui Traian Basescu, incepand din luna iulie, ea a devenit in mod neasteptat subiectul central pe agenda politica. Ea nu mai este o tema pur imagologica, vizand atacul la presedinte, ci o problema care
