Dupa ce au inventat sauna, finlandezii i-au inchinat un imn. In mijlocul padurii sau in centrul oraselor, camerele cu aer fierbinte ii ajuta pe oamenii nordului sa supravietuiasca frigului si noptilor polare.
La miezul noptii, in inima tundrei, intre brazi si reni, o casuta forfoteste de oameni. Soarele a apus, insa lumina lui insenineaza cerul de parca ar fi dupa-amiaza. Cararea spre sauna trece pe langa parau si se opreste in pridvor, unde prosoapele stau la uscat. Intram in baia de aburi - o camera cu peretii de scanduri geluite, marginita de trepte. Un cadran arata 60 de grade, iar rasuflarea iti sta locului la o temperatura "numai buna" pentru incalzire. "Sauna incepe din momentul in care ti-ai luat prosopul si ai pornit spre dusuri. Tot drumul trebuie sa te gandesti la cat de bine ai sa te simti. Sauna se cheama cand iti lasi hainele in vestiar, sauna faci si cand dai drumul la dusul cald sa iti pregatesti corpul", spune Tuomas, un finlandez crescut la 100 de grade. Baiatul pune intr-una butuci pe foc si improasca suvoaie de apa peste pietrele "inrosite".
SECRETUL. Aburii fierbinti iti umplu pieptul si ard plamanii. Cu narile subtiate respiri in vreme ce creierii sfaraie si ochii ti-au ramas ficsi in podea. Tuomas, 26 ani, e fiul unui legendar vanator de reni din Laponia finlandeza. Tatal sau a fost omorat in Norvegia, pe cand isi cauta turmele - era un vanator care prindea cu lasoul cei mai multi reni in cel mai scurt timp. Alti vanatori i-au furat renii si l-au impuscat la adapostul viscolului si taigalei. Feciorul canta "jojk-ul", un fel de balada despre vanatorii de reni. "Daca simti in piept rasuflarea, mai trebuie sa stai. Daca ai senzatia ca furnicile misuna pe picioare, atunci poti sa iesi", Tuomas isi intrerupe cantarea.
Sudoarea curge ca si cum trupul s-ar stoarce prin toti porii. "E doar o senzatie. De fapt jumatate din apa de pe ti
