I-as spune bun venit intr-o lume minunata si pura, cum nu mai este de mult pentru noi. Ascuzandu-i toate dezamagirile si nalucile iubirilor mele, l-as ruga sa paseasca cinstit si incet pe taramuri incerte.
L-as minti cu inima stransa: "Iubirea te va completa doar cu frumos si bine". "Viseaza indelung la printi si printese", i-as sopti fara vlaga, "si scapa de realitatea din noi". "Spera mai presus decat noi", i-as cere, de frica sa nu vada resemnarile mele. As alege mii de povesti de iubire frumoase si simple si i le-as darui pe toate, sa nu aiba timp sa citeasca vreo drama pompoasa si cruda.
L-as indemna sa creada si sa iubeasca doar oamenii buni, frumosi si intelepti.
DOR. I-as spune ca iubirea e totul si sa lupte mereu pentru ea. Sa invete sa piarda si sa uite de ura. "E o incercare pentru a deveni mult mai bun", i-ar striga copilul din mine cu glas inabusit. Nu i-as vorbi de durere, chiar de ar fi sa ajunga ca mine, ci i-as spune sa uite de frica respingerii, daca el crede doar in destin. Mi-ar fi mila sa-i zic ca-i va trece odata, si alte iubiri vor acoperi rani adanci. As zambi trist doar, spunandu-i ca iubirea este acolo mereu.
I-as povesti de o viata fara dragoste si de noptile goale si triste ale omului singur. I-as spune cum s-a indragostit King Kong de fata cu parul de aur, care dansa pentru el. I-as ascunde sfarsitul povestii. Nu i-as spune ca, la fel ca el, oamenii mor pentru iubire. "Cei care iubesc nu se tem de nimic, cand se sting luminile noaptea si nu se simt singuri niciodata", l-as minti eu din nou.
L-as ruga sa aiba grija, dar sa iubeasca. Sa se fereasca, dar nu intotdeauna. Si uita de noi i-as spune, ca iubim, dar altfel. La noi mai e vorba si despre varsta. Tu sa crezi. Mie mi-e dor! I-as spune bun venit intr-o lume minunata si pura, cum nu mai este de mult pentru noi. Ascuzandu-i toate dezamagirile si nalucile iub
