Imi aduc aminte cum, in 2003-2004, ziaristii se buluceau la aparitia Monei Musca pentru a scoate si de la opozitia de atunci un punct de vedere cit de cit inchegat si exprimat coerent. O buna bucata de vreme, Mona Musca a fost vocea democratiei in Romania. Ea a inteles ca in politica se si munceste, a fost suficient de inteligenta incit sa puna pret pe expertiza unor organizatii civice neguvernamentale, experienta pe care a folosit-o in activitatea sa parlamentara, impunind pe agenda publica dezbateri democratice si, mai ales, a fost aceea care a promovat legi care au consolidat democratia in Romania. in activitatea sa politica a fost si a ramas intr-o postura demna. Mona Musca a fost un politician bun si, din fericire, tocmai pentru acest lucru a fost apreciata de electorat si s-a bucurat de incredere.
- Liberalii nici macar n-au asteptat decizia CNSAS-ului
Incredibil, scriu aceste rinduri cu gindul la antipatia personala pe care i-am purtat-o mai multi ani la rind. Ma simt dator sa mentionez acest lucru de dragul sinceritatii si al rindurilor care vor urma: am urit-o sincer pe Mona Musca in momentul in care a pus capat scurtei mele cariere in PNL si in politica, asa cum se face ea intr-un partid. A fost o executie rapida, facila, nespectaculoasa, surda la argumente, purtata cu forte disproportionate din motive de parti-pris-uri politice. Sint zeci sau sute de astfel de executii intr-un an politic, in partidele care inseamna ceva. Nu-i mai port pica doamnei Musca, au trecut mai bine de sapte ani de atunci, poate ca a fost mai bine asa, am avut mai mult timp pentru carte, iar astazi nu-mi cistig piinea din politica, asa cum imi prefigura pseudocariera trecuta.
in schimb, continua sa ma dezguste pina la greata (ca si atunci) lupta politica fara scrupule, salbatica, in care singura ratiune este puterea personala si distrugerea neprietenu
