Propunerea Guvernului ca SPP-ul sa i se ia rangul si sa devina o directie in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor a creat nemultumirea presedintelui, in timp ce societatea civila are opinii pro si contra. O analiza a structurilor similare din tarile NATO arata ca nu exista un model unitar din acest punct de vedere.

Protectia demnitarilor romani si straini care viziteaza Romania a picat la mijloc, intr-un razboi fraticid, presedintele Traian Basescu declarand ca, la o adica, infiinteaza un nou serviciu, doar pentru protectia institutiei prezidentiale. Dupa cum reiese din analiza structurilor similare din tarile NATO, nu exista un model unitar. Nici la nivel european lucrurile nu sunt batute in cuie.

DOUA SERVICII. De pilda, Franta are doua servicii de protectie a demnitarilor formate din militari si civili: Grupul de Securitate a Presedintelui Republicii (GSPR), subordonat Ministerului Apararii, si Serviciul Central de Calatorii Oficiale si Securitatea Inaltelor Personalitati, subordonat Ministerului de Interne. Si in Italia protectia demnitarilor este asigurata de doua structuri: Regimentul de cavalerie din arma carabinierilor, autonom si aflat in subordinea Ministerului Apararii, si Corpul Agentilor de Escorta din subordinea Ministerului de Interne. In Spania exista doua structuri, amandoua in subordinea Internelor: Unitatea Centrala de Protectie si Comisariatul General al Securitatii Cetatenesti, doua structuri mixte, ambele in cadrul Ministerului de Interne. In SUA, protectia presedintelui este asigurata de Secret Service, serviciu civil, subordonat Trezoreriei de Stat, iar paza institutionala ii revine Diviziei in Uniforma, aflata in subordinea Agentiei Nationale de Securitate.

LA INTERNE. In Germania actioneaza Serviciul Securitatii de Stat, ca un serviciu civil, care functioneaza autonom in cadrul Politiei Federale, din subordi