Traducerile sunt pentru multi dintre scriitorii de expresie sarba un lucru aproape natural, caci unii sunt bilingvi prin nastere, altii prin scolarizare sau prin natura serviciului, putini din cauza literaturii. Exista cazuri, in vremea "epocii de aur", cand traducerea, uneori, era obligatia partidului, ca la traducatorul cel mai "productiv" Milorad Felix (Slavco Vesnici), care a tradus din romana, in perioada
1953-1972, 18 autori, mai ales clasici, iar din limba rusa (1950-1962) 14 autori, in afara lui Gogol ceilalti fiind ganditori ai partidului comunist.
Vrem sa notam si cativa autori care, in vremurile noastre, se lupta pentru literaturile adevarate din ambele tari. Ei sunt din diferite generatii si isi indeplinesc misiunea cu reusite morale si estetice. E vorba despre Ivo Muncan/ Ivo Muncian, Jovan Radin Pejanov/ Ioan Radin Peianov si Blagoje Cobotin/ Blagoie Ciobotin, autori care pe langa activitatea lor literara sunt in slujba "ambelor tari de cititori", cum spunea Nichita Stanescu.
Nascut in 1943, in comuna Varias, judetul Timis, Ivo Muncian este un scriitor cu o bogata activitate literara si profesionala. Din 1968 pana in 1992 a lucrat in presa scrisa, apoi ca profesor universitar la Timisoara (preda sarba si croata). Debuteaza literar in 1958, cu poemul Iarna, iar editorial cu volumul Orizonturile imaginatiei (1966). Muncian a publicat peste douazeci de volume (poezie, versuri pentru copii, proza scurta, microroman). Din 17 volume de versuri, a publicat 7 in limba romana. Are opt carti traduse (7 din literatura sarba, printre care o antologie - Kosovo pamant sfant al sarbilor - si patru poeti de varf: Desanka Maksimovic, Stevan Raickovic, Slobodan Rakitic si Milan Nenadic). Opera lui Mincian este apreciata si in tara, si in strainatate, dupa cum o arata si numeroasele premii pe care autorul le-a obtinut pentru poezie si traduceri (trei pre
