Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic Constantin Argetoianu 26 IUNIE. Am aratat lui Tatarescu ca nu impartasesc temerile lui si ca declaratiile lui Fabricius ma mira caci nu corespund informatiilor mele: temerile: ungurii si bulgarii nu ne vor ataca nici nu ne vor felicita fara invoirea Germaniei si a Italiei; rusii fac si ei in pantaloni fata de germani, fiindca stiu ca Germania poate oricand indrepta o suta de divizii impotriva lor asa incat zborurile peste teritoriul nostru se explica prin grija de a sti daca au sosit nemtii la noi (Zborurile rusesti mai au probabil si alt scop. Noul ministru Lavrentiev a fost impresionat in calatoria sa de lucrarile de fortificatie si de numarul de trupe din Basarabia. Cum rusii ne considera acum ca flancul drept al armatelor germane, probabil ca au vrut sa-si dea seama, dupa raportul lui Lavrentiev, de situatia dintre Nistru si Prut). Declaratiile: Fabricius spune una lui Tatarescu si alta mie. Din cate mi-a spus el mie, din cate mi-a spus si Neubacher si din comunicarile facute de Gerstenberg lui Cecropid rezulta ca dimpotriva nemtii nu vor sa ne apropiem de rusi si sa ne intelegem cu ei - si mai rezulta ca in caz de pericol o armata germana suficienta ca sa bage pe rusi in draci, e disponibila. Am adaugat - si atat mi-am permis in directia punctului nevralgic al politicii noastre, in acest moment - ca probabil nemtii vorbesc cu fiecare dupa increderea ce le inspira interlocutorul lor.

Tatarescu a sarit pe ocazie ca sa-mi declare ca are toata increderea nemtilor, ca are cele mai bune relatii cu ei, ca le-a propus o alianta intima si definitiva pe baza unui memoriu in care a invocat toate argumentele istorice incepand cu 1884... "Si ce ti-au raspuns?" - l-am intrebat eu. "Nimic, inca..." mi-a raspuns cu naivitate usurat Guta... *************

Din politica externa am trecut la cea interna