De la inceputul anului 2006, Guvernul Tariceanu a operat nu mai putin de trei rectificari bugetare, in vreme ce cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 4,74% din PIB. Guvernul a realizat aceste modificari, desi, la finele anului trecut, Parlamentul a aprobat o strategie bugetara complet diferita. Cresterea economica este superioara valorii care a fost luata in calcul la constructia bugetului pe anul in curs, astfel ca veniturile statului au depasit estimarile, contribuind astfel la finantarea cheltuielilor suplimentare. Numai ca majorarea cheltuielilor bugetare are la baza atat venituri suplimentare, cat si cresterea substantiala a deficitului la 2% din PIB.

Premierul Tariceanu a justificat aceasta masura prin necesitatea alocarii de fonduri catre Educatie si infrastructura. Astfel, aproximativ 1% din PIB a fost alocat invatamantului, pentru proiecte de investitii si cresteri salariale. Cuprins de generozitate, Guvernul a mai daruit 1% din PIB pentru drumurile judetene. Intentiile "bune" cu care sunt captusite hotararile guvernantilor sunt insa greu de explicat in conditiile in care luna de luna executia bugetului inregistreaza excedente din ce in ce mai mari.

Asa cum spune proverbul, hartia poate suporta orice. Din pacate, joaca aceasta de-a rectificarea functioneaza dupa logica disputelor politice de la varful Aliantei PNL-PD. Reprezentantii celor doua partide din Guvernul Romaniei isi platesc polite utilizand banii contribuabililor. In vreme ce ministrii democrati ai Educatiei si Transporturilor cer cu insistenta fonduri suplimentare pentru domeniile lor, liberalul Vladescu de la Finante se face ca le da. Banii in plus vor ramane insa pe hartie, pentru ca, asa cum am vazut in prima jumatate a anului, ministerele nu reusesc sa absoarba nici fondurile bugetare care le-au fost alocate initial. Iar seful Guvernului si al liberalilor va avea