“Jenati, dar sinceri, trebuie sa recunoastem ca Statutul profesiei de avocat contine prevederi aberante. Este vorba de prevederea care spune ca avocatul care plateste cota maxima de contributie nu are obligatia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei platite”, spune avocatul Ionut Dobrinescu, din partea SoJust.
Reglementarea produce efecte paradoxale nu numai asupra nivelului colectarii contributiilor de catre Casa de Asigurari a Avocatilor, dar si asupra colectarii impozitelor datorate de avocati catre autoritatile fiscale.
Astfel, avocatii pot specula aceasta situatie, fara nici un risc, deoarece legea o permite. “Timp de mai multe luni pe an, avocatul interesat declara venituri brute minime (sub 850 RON), achitind cota minimala de contributie.
[c:1:s]Nu ii ramine decit sa fiscalizeze intr-o singura luna calendaristica venituri mult superioare plafonului de 7200 de RON, achitind cota maximala de contributie de 720 RON. Pe ansamblu, in decursul unui an fiscal, unii pot realiza economii importante, care insa ar trebui sa conteze si ca fraude din perspective Casei de asigurari dar si a fiscului”, spune Ionut Dobrinescu.
Dar acesta este numai un exemplu privind ceea ce este trebuie reglementat in domeniul profesiei de avocat, si implicit in procesul de reforma a justitiei romanesti.
“Corpul avocatilor se afla intr-o reala criza identitara. Precaritatea organizarii profesiei a permis aparitia si dezvoltarea structurilor alternative. In plus, generatia noua de avocati nu se regaseste reprezentat proportional in structurile profesionale.
Desi este o profesie liberala, intre avocati mai persista jocul cu compromisul, dependenta economica, evaziunea fiscala, dar si frica paroxistica de reprimare a opiniilor dizidente”, se arata in raportul SoJust.
“CSM - un alt Minister de Justiti
