Două evenimente petrecute la sfârşitul săptămânii trecute, aparent fără nici o legătură între ele, au marcat un moment extraordinar pentru istoria omenirii, moment ale cărui consecinţe grave nu vor întârzia să se manifeste. Pe 15 septembrie s-a stins din viaţă celebra jurnalistă şi scriitoare italiană Oriana Fallaci, care s-a remarcat în ultimii ani prin poziţia sa critică faţă de pericolul islamismului şi al terorismului. O zi mai târziu, Papa Benedict al XVI-lea şi-a exprimat regretul faţă de faptul că a rănit sentimentele religioase ale musulmanilor ca urmare a unui discurs rostit la universitatea germană din Regensburg, în care a citat o remarcă negativă la adresa islamului a împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul, din secolul XIV("Arată-mi ce a adus nou Mahomed şi vei găsi doar violenţă şi lucruri inumane, cum ar fi ordinul său de răspândire prin sabie a credinţei pe care o predică").
Încărcătura simbolică a celor două evenimente este uriaşă, dacă avem în vedere faptul că Oriana Fallaci, o atee convinsă, îl considera pe Benedict al XVI-lea principalul stâlp de rezistenţă spirituală în faţa pericolului căderii Europei creştine în braţele islamismului. În ultimele ei cărţi ("Mânia şi orgoliul", 2001, şi "Forţa raţiunii", 2004), Fallaci acuzase Europa că şi-a vândut sufletul invaziei musulmane, afirmând totodată că Biserica Catolică este prea slabă în relaţia cu lumea musulmană. La conturarea opiniei tranşante a scriitoarei au contribuit gesturile Papei Ioan Paul al II-lea, care, în 1999, în timpul unei vizite în Irak, a sărutat Coranul, iar peste doi ani a devenit primul suveran pontif care a intrat într-o moschee.Venirea la cârma Vaticanului a Papei Benedict al XVI-lea a fost salutată de Oriana Fallaci, cunoscut fiind faptul că, pe vremea când era preşedinte al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, cardinalul Ratzinger şi-a exprimat îngrijo