"ţinte şi termene de finalizare prea îndrăzneţe". Unele rapoarte similare ale Curţii Europene de Conturi privind activităţile delegaţiilor CE din alte ţări s-au lăsat cu sancţiuni "ţinte şi termene de finalizare prea îndrăzneţe". Unele rapoarte similare ale Curţii Europene de Conturi privind activităţile delegaţiilor CE din alte ţări s-au lăsat cu sancţiuni drastice: Grecia are de returnat un miliard de euro, iar Polonia - câteva zeci de milioane. În timp ce reprezentanţii DCE dau explicaţii evazive la cele semnalate în raport, un înalt oficial de la Bruxelles ne-a declarat, în exclusivitate, că instituţia de la Bucureşti riscă restructurarea.

Raportul citat arată că boardul DCE de la Bucureşti a supraestimat capacitatea managerială a autorităţilor publice din România de a implementa proiectele PHARE. Evaluarea performanţelor proiectelor PHARE din România s-a bazat pe analizarea unui eşantion de 48 de contracte de antrepriză, ale căror plăţi finale au fost efectuate din partea UE anul trecut. Controlorii europeni au mai constatat că o bună parte din bunurile achiziţionate cu banii europeni nu erau folosite în scopurile declarate în cadrul proiectelor aprobate de DCE. Echipa condusă de Jonathan Scheele nu a luat în considerare faptul că proiectele aprobate nu au putut fi de multe ori susţinute de bani româneşti - condiţie obligatorie pentru implementarea proiectelor PHARE. "Referitor la cheltuielile Comisiei Europene, raportul face o evaluare corectă şi echilibrată. Comisia a corectat un număr de probleme identificate în raport şi şi-a asumat recomandările. Între timp, au fost luate măsuri de către autorităţile naţionale şi de către Comisie, iar astăzi stadiul proiectelor nu mai este acelaşi", a precizat DCE. Concluziile Raportului Special al Curţii Europene de Conturi privind Proiectele PHARE în România vor avea drept consecinţă "o restructurare internă în ca