Imi place Teo, dar n-o cunosc. N-am intalnit-o niciodata.
Ma uitam din cand in cand la emisiunea ei, in reluare dimineata de tot, si uite ca nu sunt nici coafeza, nici gospodina, nici casnica si nici manelele nu-mi plac. Ma uitam la emisiunea ei pentru ca ma facea sa rad. Imi datea un tonus bun dimineata si incepeam ziua cu un zambet pe buze.
Ma uitam ca sa ma oftic, pe drum catre serviciu, ca eu nu am prezenta ei de spirit, ca n-am umorul ei si ca oricat de mult si multe as citi eu, tot n-as putea sa fac asa rapid asocieri si sa invartesc cuvintele, dandu-le nenumarate sensuri.
Si ca mine sunt multi. Asa ca lasati-o moale pe aia cu "femeia care a facut rating pentru ca i-a adus pe manelisti la tv".
Nu stiu daca va place Teo, dar stiu sigur ca nici voi n-o cunoasteti.
Si-mi pare rau daca aveti impresia ca o cunoasteti din ipostaza de spectatori sau din ipostaza de jurnalisti. Daca aveti impresia ca puteti sa o opriti pe strada ca sa o intrebati lucruri personale, daca aveti impresia ca face parte din familia voastra sau daca aveti impresia ca puteti sa scrieti despre ea ca si cum ati cunoaste-o.
N-o stiti pe Teo si, dupa cum se vede, s-ar putea sa nu o stim niciodata.
Cu Teo nu poti sa faci interviuri daca ea e de partea "cealalta", daca e subiectul. Are antrenament si muta discutia in zona publica, din zona privata. Are inteligenta sa-ti anticipeze intrebarile si iti raspunde fara sa-ti spuna nimic din ceea ce i-ar incalca intimitatea. Ai sentimentul ca ti-a dat detalii, sari ca uliul la prada, iar ea e linistita la cativa km distanta de locul tau de atac.
Saptamana asta m-am uitat la tv la prima emisiune in care Teo, era in direct, timp de o ora, intervievata pe bune. Cand a fost in incurcatura s-a dus acolo unde stia ea mai bine: sa discute cu spectatorii, sa faca glume. S-a uitat in camera si mi-a spus mie, sau tie,
