a propus să se iasă de la guvernare şi să se meargă pe varianta anticipatelor, dar preşedintele de atunci al PD, Petre Roman, a preferat să rămână la putere. Urmare a acelei opţiuni, PD a a propus să se iasă de la guvernare şi să se meargă pe varianta anticipatelor, dar preşedintele de atunci al PD, Petre Roman, a preferat să rămână la putere. Urmare a acelei opţiuni, PD a început să scadă rapid în sondaje, iar în 2004 a mai rămas în parlament printr-un noroc, care în mare măsură i se datora tot lui Băsescu, primarul de atunci al Bucureştiului.

Mulţi lideri democraţi consideră că acum sunt foarte multe asemănări cu momentul 1998 şi nu vor să mai repete greşeala. PD este, potrivit sondajelor, cel mai popular partid din ţară, iar ascensiunea sa este în bună măsură datorată criticilor permanente pe care Băsescu le aduce guvernului Tăriceanu. În plus, Băsescu le-a băgat în cap foştilor săi colegi de partid că tot ceea ce contează nu este atât procentul din sondaje, ci mai degrabă tendinţa, iar momentul în care aceasta arată o descreştere a popularităţii, procesul nu mai poate fi oprit.

Din toate aceste motive, liderii PD sunt aproape dispuşi să facă un compromis şi să accepte cele două condiţii fundamentale puse de Tăriceanu pentru a fi de acord cu anticipatele: menţinerea actualului număr de parlamentari PNL, precum şi a postului de premier, cel puţin în primii doi ani de după alegeri.

Problema este dacă actualul preşedinte al PNL îi va crede pe democraţi că se vor ţine de cuvânt. Pentru că, dacă în ultimii doi ani relaţiile dintre liberali şi liderii oficiali ai PD au fost relativ civilizate, adevăratul război s-a purtat între premier şi preşedintele României. Din acest motiv, oricâte promisiuni va face Radu Berceanu sau alţi lideri ai PD şi chiar dacă ele vor fi parafate printr-un nou protocol al Alianţei D.A., liberalii şi Tăriceanu nu vor accepta a