MEC a intreprins toate actiunile necesare demararii proiectului privind rezolvarea situatiei din minerit. Acest proiect insa va fi intarziat daca celelalte ministere implicate nu vor constientiza importanta sa si daca nu vor fi alocate fonduri de la buget Mai sunt trei luni si Romania va deveni membru al clubului de elita european. Toata lumea vorbeste despre plecari la munca in strainatate sau despre miliardele de euro care vor veni de la UE pentru tot felul de proiecte. Despre miliardele de lei pe care Guvernul Romaniei va trebui sa le investeasca in modernizarea rapida a tarii nu se spune aproape nimic. La fel, despre cei ramasi sa munceasca aici. Ca sa parafrazez, traim totusi in Romania si o facem in primul rand pe banii nostri. Multe probleme economice importante nu se pot rezolva cu fonduri nerambursabile. Sunt domenii in care suntem condamnati, deci, sa speram aproape totul de la Bugetul de stat.
Nu este prima data cand scriu despre problema mineritului. Stiu ca acest subiect nu se afla pe lista de prioritati electorale. In schimb, tema se afla pe lista mea de prioritati a Ministerului Economiei si Comertului si, sa speram, a celorlalte ministere implicate. Este o problema mare, grea si pe care va trebui sa o rezolvam singuri.
Sectorul minier (carbune si minereuri) a facut obiectul unor discutii cu reprezentantii Comisiei Europene. Proiectele de acte normative, elaborate de Ministerul Economiei si Comertului cu scopul de a schimba in bine situatia din domeniu, au fost agreate de oficialii europeni. Cu toate acestea, din cauza nesemnarii la timp a avizelor unor ministere co-responsabile, progresele au fost intarziate si a aparut chiar riscul activarii clauzei de salvgardare. Din fericire, acest lucru nu s-a intamplat, ceea ce, evident, nu inseamna ca problema a disparut de la sine. Dimpotriva, pe langa legi bune - care, repet, nu au fost adopt