Valtoarea poate prima dintre instalatiile hidraulice taranesti, mai este folosita si acum in mai multe zone din Transilvania. Ca este deosebit de veche o atesta si denumirea sa latina - voltaria. Masina de spalat antica a fost conceputa cu un dublu scop. In primul rand, se utiliza la spalatul tesaturilor de casa (toale, cuverturi, covoare), iar in al doilea rand pentru indesatul (batucitul) tesaturilor si pentru scamosat, cergile devenind prin "valtorit" mai pufoase si mai usoare. Unul din cele mai vechi mestesuguri este pe cale de disparitie in Ardeal. In Bistrita-Nasaud se mai pastreaza ca "piese de muzeu" prea putine valtori, pive si mori. Daca progresul tehnic este unul din vectorii disparitiei acestor instalatii, poluarea este, cu siguranta, cel de-al doilea. In ultima valtoare din comuna Josenii Bargaului se invart cu repeziciune scutece de unica folosinta murdare. Pe vartejurile raului topaie sute de sticle de plastic viu colorate. Langa valtoarea aproape distrusa sade Simion Sorcean. Instalatiile montate pe raul Bistrita sunt in familia lui din mosi stramosi. "Din totdeauna neamul nostru, al Sorcenilor, s-a ocupat cu piuaritul si valtoritul. Am crescut pe apa, mandre erau vremurile pe atunci. Umblam cu carutele pe sate pana in vale, la campie. Aduceam panura pentru itari, toale si cergi de se faceau pufoase. Pivele mergeau in continuu. Stateau rufele cu zilele in valtoare. Apoi le uscam si le duceam inapoi la oameni. Tare multamiti erau de noi", povesteste piuarul. Incet, amintirile ii umezesc ochii. Parca nici nu vrea sa spuna mai multe, ca sa nu fie obligat sa accepte realitatea. Arata spre valtoare. Langa o cerga murdara, in apa stau la "inmuiat" doi pampersi folositi de un bebelus. Au putut fi aruncate pe apa de oricine, din orice gospodarie din amonte de valtoare. "De nimic nu mi-i mai greata ca de pampersii astia. Mi se si face rau cand vad cum se adu