- Diverse - nr. 203 / 16 Octombrie, 2006 Marul, fruct de origine biblica, este cunoscut si cultivat din cele mai vechi timpuri. Dumnezeu a creat gradina Edenului (Raiul), cu toate speciile de plante, pentru bucuria sufletului si sanatatea trupului. Din acea gradina minunata nu lipsea marul - fructul interzis - pentru care Adam si Eva au fost izgoniti din Eden, fiind nevoiti, ei si noi, urmasii lor, sa muncim pentru a incerca sa realizam gradini asemanatoare, cu fructe gustoase si savuroase. De atunci si pana azi numerosi cultivatori, cu priceperi si preocupari diferite, au creat mii de soiuri de mere (peste 10.000) cu felurite forme, culori si gusturi, dar cu insusiri binefacatoare asemanatoare. Arheologii atesta cultura marului de peste 8.000 ani. Romanii pretuiau marul ca aliment si medicament. Pentru ei si geto-daci marul era un simbol al prosperitatii, fiind oferit ca dar de Anul Nou. Noi, romanii, urmasii lor, am continuat traditia, facand din Romania un coltisor de rai, in aceasta gradina a lumii. Pretuirea merelor ca izvor de sanatate, frumusete trupeasca si sufleteasca, deriva cel mai elocvent din multitudinea de prezente in nenumaratele basme, legende si povestiri, unde e personificat prin: regele fructelor, fructul sfant, fructul oprit, merele din aur, elixirul tineretii. Merele au deopotriva valoare alimentara si calitati terapeutice. Valoarea alimentara este data de continutul ridicat in zaharuri usor asimilabile (fructoza, dextroza), care sustin metabolismul energetic. Continutul ridicat in apa (80-90 %) contribuie la hidratarea organismului. Celuloza, substantele pectinice si tanante participa la consistenta bolului alimentar. Contin numeroase vitamine (C, B, A, PP), foarte necesare in buna functionare a tuturor organelor, in respiratia celulara, in transformarile biochimice ale glucidelor, lipidelor, proteinelor. Vitaminele din mere favorizeaza produc