De la fotografia unui pescar, realizata in 1910 de Romulus Vuia, pina la cele imortalizate la recentul festival al cartofului de la Risca, fototeca are si meritul de a fi cea mai mare din tara, reunind nu mai putin de 42.000 de fotografii.
Fotografii din studii pe teren
"O fotografie etnografica isi atinge scopul doar in masura in care este insotita de date scrise referitoare atit la ceea ce cuprinde, timpul si imprejurarile in care a fost realizata“, explica Ioan Tosa, sef de sectie in cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Inaintea aparitiei aparatului de fotografiat, acest rol il indeplinea desenul, insa, paradoxal, vechiul procedeu se dovedea mai eficace in multe cazuri, fiind executat de specialisti in domeniu, constienti de aspectele esentiale care se cer asternute pe hirtie. Primele fotografii din colectia muzeului clujean dateaza din anul 1910 si au fost realizate de catre Romulus Vuia.
"A fost numit profesor la Hateg. Fiind preocupat, ca si tatal sau, de cultura populara, a facut cercetari pe teren in Padureni si in Tara Hategului. A descoperit cu acest prilej impletitul cu bete, o tehnica foarte veche de tesut briie“, relateaza Tosa.
1.230 de obiecte si 60 de fotografii etnografice au reprezentat, in 1923, obiectul primei expozitii etnografice din Romania. Dupa sfirsitul primului razboi mondial, Vuia este angajat la Universitatea „Regele Ferdinand“ din Cluj-Napoca, unde in 1924 isi da doctoratul avind ca teza tocmai studiile din cele doua zone etnografice.
"Atunci, in Transilvania functionau 14 muzee, dintre care doua erau etnografice, la Sibiu si la Cluj“, adauga cercetatorul. In acel moment, se incuraja imbogatirea patrimoniului muzeal nu atit prin achizitia de colectii particulare, cit prin efectuarea unor cercet
