Pretul gigacaloriei a ramas un algoritm abstract, cunoscut de doar citiva initiati. Nimeni nu a explicat pina acum coerent iesenilor de ce vor trebui sa plateasca cu 65% mai mult decit anul trecut pentru incalzire. Ultimele luni ale acestui an vor reprezenta un adevarat examen de maturitate pentru municipalitatea ieseana. Primaria s-a angajat intr-un program major de investitii si a fost, totodata, chemata sa gestioneze o problema cu un deosebit impact social. Daca pentru investitiile de 4.000 de miliarde prognozate de Primarie exista precedente ce pot fi utilizate de municipalitate, respectiv proiecte similare derulate in Alba Iulia, Oradea sau Timisoara, problema incalzirii in aceasta iarna se anunta mult mai greu de administrat. Aceasta cu atit mai mult cu cit, orice solutie ar fi adoptata, ea va fi originala, neexistind deocamdata posibilitati de comparatie. Din teancul de solutii viabile, sefii Primariei iesene pot extrage cartea norocoasa sau, dimpotriva, se pot angaja pe o linie perdanta. Preluarea de catre consiliile locale a centralelor electrotermice a reprezentat primul gest veritabil de descentralizare. In comparatie cu acesta, preluarea de catre primarii a scolilor, spitalelor sau a politiei nu reprezinta decit un simplu joc cu bile colorate. Prin preluarea CET, Primaria s-a trezit, pe de o parte, mai bogata cu 800 de miliarde lei, cit reprezinta patrimoniul societatii, iar pe de alta parte si cu o imensa piatra de moara legata de git. Facturile pe care iesenii le vor plati la iarna nu mai tin de o regie oarecare, diforma, greu perceptibila, cu atributii vagi si responsabilitati diseminate de-a lungul unui lant decizional nedefinit, ci direct de Palatul Roznovanu. De primarul Gheorghe Nichita. Pretul gigacaloriei va fi calculat in aceasta iarna la nivel local, iar fiecare leu in plus fata de iarna trecuta va fi adaugat in facturile platite de ieseni dire