Proiectul legii invatamantului superior, care s-a afisat pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii si este supus dezbaterii publice, aduce nenumarate modificari, in majoritate criticate de mediul academic. Potrivit datelor existente, la 1 ianuarie 2006 in universitatile de stat existau 24.962 de cadre didactice, dintre care 2467 preparatori, 6535 asistenti universitari, 6694 lectori universitari, 4295 conferentiari universitari si 4971 profesori universitari. Daca mai punem in calcul si personalul didactic auxiliar si administrativ, proiectul de lege va afecta un numar insemnat de salariati. Dupa cum a fost catalogat de diverse cadre universitare, proiectul de lege nu a fost deloc bine realizat, avand foarte multe scapari si texte ambigue si contradictorii cu ale altor legi in vigoare. Principalele modificari se refera la structura de conducere a universitatilor, care este suplimentata prin aparitia unui consiliu director ce va functiona in paralel cu senatul universitar, functiile didactice se reduc de la cinci la trei si vor disparea cele de preparator si lector, modul de ocupare a functiilor de conducere, al finalizarii studiilor de licenta etc. Discriminare intre conferentiari si profesori "Se face clar o discriminare intre conferentiari si profesori. Conferentiarii nu mai au dreptul sa detina nici o functie de conducere in cadrul universitatilor, de exemplu decan, prodecan, sef de catedra etc. In privinta functiilor didactice, care se reduc in acest proiect cu doua, de la cinci vor ramane trei, discutia nu este atat de simpla. Daca s-ar face o impartire judicioasa, normal ar fi ca asistentii universitari sa fie cei mai numerosi. La noi, preparatorii ar trebui sa fie doctoranzii cu frecventa, deci nu este nevoie sa existe functia de preparator. Dar nu suntem de acord sa dispara functia de lector. Consideram ca ar fi o greseala. Daca nu ar disparea aceas