Astfel, in municipiu, cele mai multe imobile sunt revendicate de Arhiepiscopia Romano-Catolica de Alba Iulia (78 de imobile).
Episcopia Unitariana revendica 10 imobile, Eparhia Reformata din Ardeal - 5 imobile, cele trei Parohii reformate - 10 cladiri, Episcopia Evanghelica Lutherana din Romania - 3 imobile, Protopopiatul Romano-Catolic si Biserica Baptista maghiara, cate un imobil, la fel ca si Cultul Penticostal.
Fundatia Caritatea (Federatia Comunitatilor Evreiesti) solicita 23 de imobile, Arhiepiscopia Ortodoxa - 9 imobile, iar Episcopia Greco-catolica de Cluj - Gherla - 34 de imobile.
Asociatie pentru retrocedari, la Cluj
Problema retrocedarilor acestor bunuri imobile cultelor religioase a ridicat, deja, mai multe probleme, in special referitoare la imobilele care nu au fost, de-a lungul timpului, lacase de cult. O alta problema, poate cea mai spinoasa, tine de revendicatorii dreptului de proprietate a unor bunuri care se aflau in administrarea cultelor si a fundatiilor culturale, dar nu in proprietate.
O asociatie care sa gestioneze problema retrocedarilor unor bunuri catre Statusul Romano-Catolic din Transilvania va fi infiintata la Cluj-Napoca, a anuntat, ieri, vicepresedintele PNTCD, Aurelian Pavelescu.
Potrivit lui Pavelescu, asociatia va gestiona aceasta problema si va strange informatii despre numarul imobilelor revendicate de bisericile traditionale maghiare, pentru a se stabili in ce conditii au fost restituite si care sunt documentele care au stat la baza revendicarilor.
De asemenea, noua asociatie va incerca clarificarea fiecarui caz in parte si va organiza dezbateri publice la care sa fie invitati reprezentantii bisericilor maghiare, ai ordinelor calugaresti si ai autoritatilor publice. Pavel
