In ciuda declaratiilor ministrului spaniol de Externe, Madridul inca nu a ajuns la o concluzie clara privind limitarea accesului pe piata muncii a imigrantilor romani si bulgari. Guvernul vrea sa impace si capra si varza, adica si sindicatele si nevoia de forta de munca de pe piata.
Muncitorii romani si bulgari au ajuns adevarate mize politice pentru diversi oficiali din mai multe state europene, care se gandesc sa recurga la restrictii pe piata muncii de la 1 ianuarie 2007. Daca, in fond, temerile autoritatilor de la Londra se regasesc si pe lista de lucruri demne de luat in calcul si a altor state, precum Spania, Italia, Grecia si Ungaria, modul de abordare al oficialilor din aceste tari difera din multe puncte de vedere, dar se si confunda, mai ales la partea de acumulare a unui capital politic important de la electoratul temator de schimbari. Acest lucru se poate vedea, mai nou, in cazul Spaniei, unde afirmatiile unora dintre oficiali privind muncitorii romani ajung sa fie combatute chiar de colegii de Guvern.
IN ASTEPTARE. Marti, ministrul de Externe spaniol, Miguel Angel Moratinos, anuntase ca Spania va impune restrictii muncitorilor romani pe o perioada de doi ani, invocand ca de acelasi tratament au avut parte si cele zece state care au aderat la UE in mai 2004. Un al doilea motiv pentru atitudinea sefului diplomatiei spaniole au fost chiar declaratiile linistitoare ale inaltilor demnitari romani, care si-au asigurat conationalii ca, in ciuda restrictiilor impuse de Marea Britanie si Irlanda, vor putea sa munceasca pe viitor macar in statele cu mari comunitati de romani. Afirmatiile lui Moratinos, care au fost luate drept un semnal clar de la Guvernul spaniol, au fost insa infirmate vehement ieri de ministrul Muncii, Jesus Caldera. El a declarat ca in prezent "au loc consultari" cu interlocutorii sociali si cu alte state europene pentru gasirea ce
