Multi dintre fostii ministri de Externe ai Romaniei considera ca declaratia facuta de cancelarul german Angela Merkel la conferinta de presa comuna la care a participat si premierul Tariceanu transmite un semnal negativ inaintea aderarii de facto a Romaniei la UE. Angela Merkel nu l-a menajat deloc pe oaspetele ei, Tariceanu, atunci cand a anuntat ca a solicitat Comisiei Europene "ca la sfarsitul lunii decembrie sa mai explice o data in ce masura au fost inlaturate dificultatile din domeniul Justitiei si al Afacerilor Interne si, in functie de acest raport al Comisiei, Germania va solicita ceva sau nu", in legatura cu posibilitatea activarii clauzei pe justitie, situatie in care sentintele instantelor romanesti nu vor fi recunoscute de UE.

Senatorul liberal Teodor Melescanu, fost ministru de Externe intre anii 1992 si 1996, recunoaste ca declaratia Angelei Merkel arata "preocuparea Germaniei fata de evolutia Romaniei, dar si a Bulgariei", sugerand ca "Berlinul va fi cu ochii pe noi, ceea ce este foarte normal". Melescanu socoteste insa ca mesajul are mai mult semnificatii in politica interna a Germaniei, decat in ceea ce priveste o eventuala amendare a Bucurestiului. Recent, Tratatul de aderare a fost aprobat cu majoritate de voturi in Bundestag, Camera inferioara a Parlamentului german, si urmeaza sa fie votat si in Camera superioara. Autoritatile de la Berlin au dat asigurari, in repetate randuri, ca Germania va finaliza procesul de ratificare pana la sfarsitul lui noiembrie, dar in paralel cu ratificarea au aparut tot mai multe voci sceptice. Astfel, o motiune redactata de principalele partide din Bundestag insista pentru punerea in aplicare a clauzelor de salvgardare inca din prima zi, daca Sofia si Bucurestiul nu indeplinesc o serie de conditii stricte. Principalul sustinator al acestei propuneri este liderul crestin-socialilor germani, premierul bavarez E