Situaţia încălzirii în Capitală va fi o piatră grea la gâtul autorităţilor locale, din 2007. Noile norme europene găsesc Bucureştiul cu un sistem de termoficare învechit şi fără o Situaţia încălzirii în Capitală va fi o piatră grea la gâtul autorităţilor locale, din 2007. Noile norme europene găsesc Bucureştiul cu un sistem de termoficare învechit şi fără o strategie energetică locală. Asta o spun studiile comandate în urmă cu doi ani chiar de Consiliul General al Capitalei, cu gândul de a privatiza regia de termoficare. O acţiune care pe hârtie arată bine şi pare a fi o soluţie pentru a scăpa de găurile negre pe care le produce anual RADET în bugetul local. O dezbatere pe această temă arată că, atât în interiorul Primăriei Capitalei, cât şi în exterior, părerile sunt diferite. Chiar dacă, 15 ani, sistemul centralizat de încălzire din Bucureşti a înghiţit zeci de milioane de euro, în casele bucureştenilor şi mai ales în reţelele din oraş, acest lucru nu este foarte vizibil. În eventualitatea unei privatizări, important este de ştiut cine va fi cel care doreşte să preia peste 1.300 de kilometri de reţele, din care 80 la sută sunt deja uzate şi au o perioadă de exploatare care depăşeşte 25 de ani. La această întrebare încearcă să răspundă şi edilii, care au văzut raportul privind performanţele sistemului de încălzire din Capitală. În timp ce reprezentanţii PD din primărie sunt rezervaţi în vederea unei privatizări imediate, cei ai PNL vor să vadă RADET pe mâna unui investitor care să administreze regia care a mâncat banii municipalităţii în ultimii 15 ani. De cealaltă parte, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari nici nu vor să mai audă de RADET. Pentru ei, performanţele regiei sunt vizibile în factura la întreţinere, care ia proporţii în fiecare iarnă. şi asta în condiţiile în care preţurile la energia termică sunt reglementate de autorităţi, şi nu sunt fixate