să dea palpitaţii unor personaje care se simţeau cu musca pe căciulă şi care bănuiau că trecutul lor se va potrivi mănuşă pe obiectul de activitate al structurii nou-înfiinţate. Până să dea palpitaţii unor personaje care se simţeau cu musca pe căciulă şi care bănuiau că trecutul lor se va potrivi mănuşă pe obiectul de activitate al structurii nou-înfiinţate. Până să apuce corupţii să-şi dosească averile, traficanţii de influenţă să-şi ardă agendele secrete şi şantajiştii să-şi schimbe metehnele, Parchetul Anticorupţie s-a şi pus pe înhăţat infractori. Au picat, scurt, în plasă, omul de casă al celebrului Miki şpagă, primarul Anderco de la Satu Mare şi o grămadă de directori de la tot soiul de regii descentralizate. Din exterior ai fi zis că motoarele anticorupţiei sunt turate la maximum. De atunci şi până acum, aceleaşi motoare fie s-au supraîncălzit şi merg la cotă de avarie, fie au fost oprite de tot, de o mână invizibilă.Cazurile care sunt în acest moment băgate la înaintare sunt nu doar cu miză mică, ci chiar hilare, pe alocuri. Adrian Năstase este luat la puricat pentru un camion de termopane, fostul ministru Hildegard Puwak este din nou cercetat pentru deturnarea a 100.000 de euro către o firmă de familie, baronul Marian Oprişan a fost, iniţial, luat la întrebări pentru că folosise maşina statului în interes personal, iar Miki şpagă încă trebuie să dea socoteală pentru un braţ de puşti pe care le-a luat pe ochi frumoşi.

Chiar şi aşa, procurorii anticorupţie se strofoacă, cu lunile, până să livreze un dosar la cheie către instanţă. De acolo se retrezesc cu el în bătătură, ori din cauza lipsei de probe, ori pentru diferite completări, lucru care prelungeşte la nesfârşit dovedirea infractorului. În aceste condiţii, tabăra corupţilor devine mai liniştită de la o zi la alta, asistând la marşul lipsit de miză şi făcut în ritm de melc al anchetatorilor.

At