În fiecare an, românii se întorc de la expoziţiile internaţionale de invenţii cu multe medalii de aur. Arată oare acest lucru faptul că suntem unul dintre cele mai inventive popoare din lume sau există alte explicaţii pentru aceste succese?Numărul de invenţii înregistrate de o ţară arată care este nivelul de inventivitate, gradul de dezvoltare economică şi importanţa care se acordă cercetării. Aşadar, dacă ar fi să luăm în considerare faptul că în fiecare an mulţi in
În fiecare an, românii se întorc de la expoziţiile internaţionale de invenţii cu multe medalii de aur. Arată oare acest lucru faptul că suntem unul dintre cele mai inventive popoare din lume sau există alte explicaţii pentru aceste succese?
Numărul de invenţii înregistrate de o ţară arată care este nivelul de inventivitate, gradul de dezvoltare economică şi importanţa care se acordă cercetării. Aşadar, dacă ar fi să luăm în considerare faptul că în fiecare an mulţi inventatori români obţin numeroase medalii de aur la expoziţiile internaţionale de invenţii, iar presa îi tratează ca pe nişte eroi, am putea trage concluzia că suntem „neam de inventatori“. Totuşi, analizând statisticile internaţionale în materie de brevete, se constată o altă realitate.
Anul trecut, în România, au fost înregistrate 984 de cereri de brevete de invenţie la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). Dintre acestea, 916 au fost ale solicitanţilor români, iar restul, ale străinilor. În Statele Unite, prin comparaţie, în acelaşi an, au fost înregistrate peste 381.000 de cereri de brevete, iar în Japonia, lider mondial în domeniu, în 2004 s-au înregistrat peste 421.000 de cereri. Aceste statistici arată că în Japonia, în medie, se înregistrează într-o zi mai multe cereri de brevete decât în România într-un an întreg.
„Explicaţia faptului ca românii se întorc plini de medalii de la salo
