Nu sint dus prea des la biserica. Sa mor daca nu as merge, da' ma enerveaza ca miroase cam tare a tamiie, sint prea multe babe si unii preoti vorbesc mult, prost si fara rost. Din fericire, la scoala am mers mai des decit la biserica. Si acolo existau multi insi care vorbeau mult, prost si fara rost. Le ziceam un respectuos "dom' profesor", dupa care plecam sa ma familiarizez cu cele lumesti. In timpul indelungat petrecut in scoli am vazut multe icoane. Pacat, unele nu vroiau nici in ruptul capului sa renunte la sarafanul ala lung. Glumeam bai, nu ma luati in serios, ca o sa ajungeti mai rau ca mine! Nu, pe bune acuma, am vazut-o de multe ori pe Maica Domnului cum imi arunca priviri intrebatoare de pe pereti. Atirnata de un cui, ea parea sa ma certe ca iar am venit sa copiez la teza, ca am fumat in veceu sau ca nu ii respect pe profesori. De multe ori m-a batut gindul sa-mi cer iertare, sa-i spun ca nu o fac intentionat si ca am fumat in veceu doar ca sa fiu acceptat in gasca celor mai mari. De fiecare data ma luam insa cu altele si uitam sa ma caiesc. Acum sint chit cu scoala: eu am terminat scoala, iar ea m-a terminat pe mine. Stiu atita carte incit imi fac singur rau. As vrea insa sa mai calc din cind in cind in scoala si sa o mai vad pe Maica Domnului pe holuri, iertindu-ma din priviri ca iarasi merg la fumat. Este foarte important pentru un copil sa stie ca exista iertare pe lumea asta, ca poate fi iertat, pentru ca apoi sa poata gresi din nou. Daca n-am sti ca putem fi iertati, am gresi o singura data, dupa care am astepta sa fim condamnati la moarte.
Nu vreau sa ma cert cu cei care vor s-o dea afara din scoala pe Maica Domnului. Cica se simt discriminati, ca sa nu zic incriminati, ca agentul numit Maica Domnului lucreaza mai mult pentru ortodocsi, catolici si mai putin pentru ceilalti credinciosi. Sa fie egalitate, domnilor - afirma astia carora li
