Plasamentele în contracte care dau dreptul cumpărătorului de a achiziţiona sau vinde active suport (contracte futures pe acţiuni, curs de schimb etc), la un preţ prestabilit (opţiuni), au Plasamentele în contracte care dau dreptul cumpărătorului de a achiziţiona sau vinde active suport (contracte futures pe acţiuni, curs de schimb etc), la un preţ prestabilit (opţiuni), au cumulat, de la începutul acestui an, numai 0,67% din volumul total de tranzacţionare la bursa din Sibiu. Pe piaţa românească a derivatelor, cota de interes pentru opţiuni abia acum începe să crească. În comparaţie cu întreg anul 2005, volumul realizat pe aceste instrumente financiare a crescut în 2006 cu peste 122%, valoarea contractelor "options" ajungând în anul în curs la aproximativ 1,9 milioane de lei. Cel care investeşte în opţiuni plăteşte vânzătorului o sumă (aşa-numita "primă") în cadrul unei perioade de timp predeterminate. Principalele roluri ale opţiunilor sunt cele de protecţie a unui portofoliu din piaţa pe care se tranzacţionează acţiuni (spot), dar şi de asigurare împotriva unor schimbări bruşte ale evoluţiilor cotaţiilor, destul de frecvente pe piaţa românească. De exemplu, în acest moment, un investitor poate achiziţiona dreptul de a vinde sau a cumpăra peste trei luni un contract futures pentru o acţiune care se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti. El negociază un preţ, la care se va realiza tranzacţia la data scadentă. Investitorul poate negocia practic dreptul de a cumpăra (numit "opţiune CALL") sau de a vinde (numit "opţiune PUT") contractul futures respectiv. Practic, cine cumpără opţiuni CALL mizează pe o creştere a pieţei, iar cine le vinde, estimează o depreciere a preţurilor. Achiziţia de opţiuni PUT se face în aşteptarea unei scăderi a pieţei. "De exemplu, câştiguri importante din cumpărarea opţiunilor PUT s-au obţinut pe fondul corecţiilor din luna iunie d