Terapiile care isi propun sa scape oamenii de diverse probleme si dependente au un prim pas obligatoriu: omul respectiv trebuie sa accepte ca are o problema. Inainte de asta, se afla in perioade de negare. Daca aplicam acest principiu la partide, atunci PNL si conducerea sa oficiala se afla inca in perioada de negare. Care este problema lor? Nu isi dau seama ca politica de forta fata de „platformistii“ condusi de Stolojan, Stoica si Gheorghe Flutur a esuat deja. Atunci când s-a apucat sa excluda oameni pe banda, conducerea PNL isi inchipuia ca va avea de a face cu indivizi izolati pe care ii va vâna prin filiale. Numai ca nu a fost asa. Dati afara din partid, „platformistii“ nu au avut alta solutie decât sa se organizeze si sa rupa din baza de simpatizanti si de cadre a formatiunii. Era de asteptat ca Stolojan, cel mai popular liberal in sondaje, si Flutur, unul dintre ministrii cu imagine buna, vor produce o ruptura serioasa. Care este primul pas pentru a iesi din etapa negarii? PNL - Tariceanu trebuie sa se impace cu ideea ca nu mai trateaza cu indivizi separati pe care ii poate vâna pe la organizatiile de baza. Trebuie sa recunoasca faptul ca politica de forta a esuat si ca acum sunt obligati sa negocieze cu „platformistii“ ca grup. Si nu mai vorbim doar de unitatea partidului, miza este guvernul in sine. Criza interna din PNL devine criza guvernamentala. In mod ciudat, Tariceanu a fost cel care a adus criza la guvern, o data cu fortarea demiterii lui Flutur din postul de ministru. Dar tot Tariceanu are cel mai mult de pierdut dintr-o criza guvernamentala: postul de prim-ministru. Si-a bagat singur focul in casa. Conducerea PNL e ca un jucator prost de sah: gândeste doar mutarea imediata. Jucatorii de sah buni gândesc mai multe mutari in avans. L-au dat afara pe Stolojan, apoi s-au mirat ca si-a construit ceva in afara PNL. L-au schimbat pe Flutur, desi „platformi