Lumea incepe sa descopere stilul lui Benedict al XVI-lea. Franc si "controversat". Mai sobru, mai putin optimist, dar mai realist. A provocat o surpriza de proportii lasand sa se inteleaga ca sustine aderarea Turciei la UE, desi, pe cand era cardinal, se opusese acestui proces. Dar, in mare, putem spune ca gesturile revolutionare si vizitele spectaculoase care au marcat pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea sunt deja istorie. Si Occidentul este intr-un alt moment istoric. Biserica nu se mai confrunta cu un regim totalitar precum cel sovietic, pe care era necesar sa-l infrunti cu crucea in mana, ci cu forme si idei totalitare subtile, precum expansiunea dictaturii relativismului moral. Apoi, marea deschidere a Bisericii Catolice catre lume si catre alte confesiuni si religii a fost deja infaptuita. Acum e momentul aprofundarii, consolidarii atat a Bisericii Catolice (bulversata de Conciliul Vatican II si de actiunea curajoasa a neobositului papa polonez), cat si a relatiilor cu celelalte institutii, biserici si religii deschise sub precedentele pontificate ale lui Ioan Paul al II-lea si Paul al VI-lea. Nu e numai un alt moment istoric sau necesitatea consolidarii institutionale dupa reforme bisericesti si expansiune; in acest nou stil de pontificat, un rol important il joaca desigur si personalitatea actualului papa. Benedict al XVI-lea este un intelectual rafinat, introvertit, care pretuieste modestia. Spre deosebire de Ioan Paul al II-lea, Benedict al XVI-lea e stingherit de aparitiile publice. Desigur, a fluturat un steag turcesc, cu semiluna, a vizitat o faimoasa moschee din Istanbul, dar acest papa german nu pare a fi omul marilor gesturi. Daca le face, le face strangand din dinti. "In particular, Benedict al XVI-lea poate arata o modestie dezarmanta", spune "Wall Street Journal", care ii face un portret in baza celor spuse de apropiati. "Stil rigid", "limbaj