O multime de asociatii si fundatii, de personalitati din societatea civila si din mediul academic, si-au declarat deja deschis sprijinul pentru initiativa de scoatere a icoanelor din scolile romanesti, initiativa lansata de un profesor de filozofie din Buzau, Emil Moise.
Chiar daca semnatarii au mare grija sa sublinieze faptul ca e vorba de un demers punctual ei vad cu siguranta in acest gest simbolic inceputul unui proces mai amplu de promovare a unei viziuni prevalent seculare in societate, dupa modelul dominant astazi in Europa occidentala.
Semnatarii, intre care se regasesc nume onorabile si de o reala suprafata intelectuala, sint probabil convinsi ca acest demers e un pas obligatoriu in efortul de modernizare a tarii, cu atit mai necesar in contextul apropiatei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana.
Ei sint parte a unei elite intelectuale care viseaza sa modeleze societatea autohtona urmind liniile directoare deja trasate in vestul continentului.
O viziune de tip liberal axata pe valori care aseaza in centrul societatii individul, pastreaza distanta fata de asa zisele valori traditionale si cultiva relativismul, refuzind sa accepte ideile de bine si rau in acceptiunea lor conventionala, impusa in mare parte de preceptele religioase, ca puncte de reper pentru morala publica.
Din aceasta perspectiva religia este asociata automat cu obscurantismul si superstitia opunindu-se ratiunii si progresului umanitatii in general.
~ntr-o carte ilustrativa pentru acest curent de gindire, intitulata semnificativ „Sfirsitul Credintei” autorul, Sam Harris, afirma ca „fara indoiala, credinta religioasa ramine o sursa perpetua de conflict intre oameni, determinind persoane altfel inteligente sa nu se gindeasca deloc, sau sa se gindeasca gresit la chestiuni esentiale pentru civilizatia noastra”.
Or,