Pastravaria de la Potoci - steaua plutitoare, cu opt brate de metal, fiecare cu cate 26 de viviere - se pregateste de hibernare. Si aici, la umbra Ceahlaului, iarna isi intra in drepturi

Pastravaria de la Potoci - steaua plutitoare, cu opt brate de metal, fiecare cu cate 26 de viviere - se pregateste de hibernare. Si aici, la umbra Ceahlaului, iarna isi intra in drepturi.

Pastravul care traieste liber in apele de munte are carnea mai densa decat cel din crescatorie, care are muschiul un pic mai gras. In timpul prepararii, el pierde din apa pe care o acumuleaza in timpul cresterii. Este, sa zicem, o diferenta la fel de mare cum e cea dintre o pasare de Avicola si un pui de ograda. Aflu aceste amanunte de la Sorin Chitoi, seful pastravariei Potoci, dispusa pe lacul format de barajul de la Bicaz. O pastravarie cum nu mai exista alta in lume, in forma de stea cu opt brate. Pe fiecare brat sunt 26 de bazine cu "viviere" din plasa de relon, avand initial 2.000 de bucati de peste a cate 20 de grame. Adica abia 40 de kilograme. Dupa un an si jumatate, cantitatea de peste din fiecare viviera creste de zece ori, ajungandu-se la 400 de kilograme. In perioada optima, primavara si toamna, cand temperatura apei e intre 15 si 18°C, pastravul are niste cresteri fantastice.

Toata aceasta insiruire de cifre Sorin Chitoi ne-o prezinta in vreme ce coboram spre malul lacului, acolo unde ne asteapta barca si barcagiul care ne va trece dincolo, pe "ferma"… Este de 10 ani la Potoci, continua sa ne povesteasca. A venit initial pentru trei luni, dar nu s-a mai putut desparti de "raiul pestilor". Crede despre pastrav ca are o carne fina, gustoasa, care nu seamana cu a altor pesti de apa curgatoare. "Oasele sunt foarte fine; n-ai sa te ineci niciodata cu un os de pastrav. In acelasi timp se preteaza la o preparare mai sofisticata, gen afumare, in harzob, ori gatit cu s