Cu unele mici exceptii, congresul extraordinar al PSD de duminica nu a adus nimic nou nici pentru partid, nici pentru electoratul sau, cu atit mai putin pentru viata politica in general. S-a reales acelasi presedinte, Mircea Geoana, iar vicepresedinti au iesit in general favoritii - vezi exemplul Gheorghe Bunea Stancu versus Dan Nica, in care primul a pierdut mai rau ca Steaua in fata lui Real Madrid la Bucuresti. Ba pina si Iliescu s-a reintors pe cai mari in fruntea PSD, chiar daca e doar presedinte onorific. Singurele mari exceptii au constituit-o alegerea lui Titus Corlateanu in functia de secretar general, in detrimentul lui Miron Mitrea, si raminerea pe afara a lui Adrian Nastase. Au fost doua exceptii care insa nu au schimbat cu nimic imaginea generala a partidului. Aceeasi prezentare a lui Geoana, pe aceleasi teme anti-portocalii, acelasi populism ieftin - "in prima zi de guvernare vom mari pensiile si salariul minim pe economie bla bla" - si aceeasi lipsa de curaj in a aborda intr-un mod nou politica de partid. Nu cred ca intre actualul PSD si cel de acum 15 ani, indiferent cum se numea la vremea aceea, exista vreo mare diferenta. Si nu pentru ca partidul ramine in continuare in umbra lui Iliescu, ci pentru ca mai toata lumea din PSD se fereste sa-si recunoasca si mai ales sa-si asume greselile trecutului. Un trecut nici macar prea indepartat. E extrem de ciudat sa vorbesti acum despre "axa raului PD - Basescu" si despre dorinta de dictatura a presedintelui tarii, cind doar in urma cu 2 ani tu erai un partid-stat, extrem de aproape de o dictatura adevarata si pe care doar rezultatul alegerilor a eliminat-o. E chiar hilar sa le plingi de mila pensionarilor, cind doar acum doi ani, sub guvernarea ta, ei erau intr-o situatie cel putin la fel de proasta, daca nu si mai disperata. E de-a dreptul scandalos sa vorbesti acum despre toate nenorocirile din tara asta s