In momentul iesirii Romaniei din razboiul impotriva Rusiei sovietice, moment survenit in noaptea de 23 spre 24 august 1944, Legatia Italiei de la Bucuresti, in frunte cu titularul ei, trimisul extraordinar si ministrul plenipotentiar Renato Bova Scoppa, nu avea nici un motiv sa se teama de viitor.
Diplomatie - Legatia Romei de la Bucuresti, sub asediul regimului comunist (1). In momentul iesirii Romaniei din razboiul impotriva Rusiei sovietice, moment survenit in noaptea de 23 spre 24 august 1944, Legatia Italiei de la Bucuresti, in frunte cu titularul ei, trimisul extraordinar si ministrul plenipotentiar Renato Bova Scoppa, nu avea nici un motiv sa se teama de viitor. Inca din 25 iulie 1943, data debarcarii lui Mussolini de la putere, Renato Bova Scoppa si majoritatea colaboratorilor sai s-au declarat loiali regelui Vittorio Emanuele al III-lea si, implicit, guvernului prezidat de maresalul Pietro Badoglio. In consecinta armistitiului dintre Italia si Aliati, anuntat la 8 septembrie 1943, Renato Bova Scoppa si-a reiterat optiunea antifascista si, cu toate acestea, atitudinea lui a fost tolerata cu simpatie de autoritatile de la Bucuresti, inca aliate cu nemtii, si reprezentanta diplomatica din subordinea lui a continuat sa se bucure de toate prerogativele.
Ulterior, in urma unei interventii de la Berlin, maresalul Ion Antonescu a fost de acord sa functioneze la Bucuresti si o legatie a Republicii de la Sal", legatie girata initial de Franco Trandafilo, corespondentul din Romania al agentiei Stefani, si, in sfarsit, de Armando Odenigo, fost consul la Galati si la Hamburg.
Legatii paralele. Pana in august 1944, acesta nu si-a putut prezenta scrisorile de acreditare, toate gesticulatiile lui fiind obstructionate de guvernul roman, dornic si el sa se desprinda din alianta cu Reichul german si, in cel mai bun caz, sa se alature invingatorilor.
