A fi animal politic e o calitate - ilustreaza faptul ca te descurci, treci ecranul, te place lumea, esti spontan, carismatic. Dar a fi unul dintre patrupezii care populeaza ferma animalelor politice, in sensul descris de Orwell, e ceva demn de dispret. "Toate animalele sunt egale, numai ca unele animale sunt mai egale decat altele" e amara concluzie din ferma animalelor, imaginata de George Orwell. Daca si-ar fi imaginat macar o secunda celebrul scriitor cum romanul sau de satira, care ataca frontal totalitarismul, va fi atat de viu si potrivit nu doar in privinta ridiculizarii valorilor comunismului, ci si a celor capitaliste, de pe la noi ne-ar fi facut macar o vizita de documentare, pentru a se inspira direct de la izvorul cu grobianism si tradare politica.
Avem cateva exemple care intaresc ideea de la care am pornit: ne aflam intr-o jungla politica, pornita, in prima faza, de la o⦠cocina - ar zice unii. N-as merge atat de departe, dar, ca si in Ferma animalelor, pe zi ce trece, tot ce parea regula, institutie, lucru de la sine inteles dispare in ceata prin preluarea conducerii de acele animale (politice) care se cred mai egale decat celelalte. La Orwell erau porcii, la noi - toti oamenii politici care au compromis meseria de politician.
Se fac vinovati de sindromul porcului devenit sef peste ferma cu ordinea ei - a se intelege aici intreaga Romanie - toti cei care s-au aflat dupa Revolutie in CFSN. Acolo a inceput putregaiul. In primul rand, nu le era foarte clar ce se intampla si cat de mult vrem sa ne indepartam de comunism si sa imbratisam capitalismul.
Discursurile si bunele intentii au dovedit ca nu tin nici de foame, si nici de PIB, iar imprumuturile externe luate pentru consum nu se achita printr-un simplu telefon. Plus ca atunci nu se declansase operatiunea: va dam copii si fabrici pentru bunavointa politica! Dar se pregateaâ¦