Miercuri, 13 decembrie 2006, Camera Deputatilor a adoptat cu majoritate de voturi noua Lege privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, dupa dezbateri si tergiversari care au durat 17 ani. Desi aceasta este, probabil, cea mai mosita lege din istoria recenta a Romaniei, meritul principal al noii reglementari legislative consta in faptul remarcabil ca normeaza activitatea generala a celor 18 culte recunoscute din tara noastra si a asociatiilor religioase, intr-un context in care domeniul eclesial ramasese intr-o jenanta paragina juridica de pe vremea institutionalizarii comunismului in Europa de Est. Dupa nenumarate intalniri ale reprezentantilor Bisericilor la Secretariatul de Stat pentru Culte, cu fiecare schimbare de regim politic si componenta a Executivului, cand se punea in discutie un nou proiect, s-a ajuns in cele din urma la o varianta asupra careia si-au dat acordul majoritatea cultelor, cu exceptia Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica si a unor culte neoprotestante, separate total de stat. Imediat dupa evenimentul votarii proiectului legislativ in Camera Deputatilor, in circumstante discutabile, dupa ce a trecut prin Senat la fel de nefiresc, printr-o gaselnita de procedura, au aparut o serie de reactii pro si contra, care pun in evidenta realitatea ca mult amanata lege nu si-a gasit nici acum forma care sa multumeasca pe toata lumea. Grupajul de mai jos ofera o imagine concludenta tocmai in acest sens. PS Vincentiu Ploiesteanul, secretar al Sf. Sinod: "Patriarhia Romana s-a implicat in elaborarea legii" Conform unui comunicat difuzat de agentia ortodoxa Trinitas, "adoptarea Legii Cultelor este primita cu bucurie de catre Biserica Ortodoxa Romana". In acest sens, PS Vincentiu Ploiesteanul, episcop vicar patriarhal si secretar al Sf. Sinod, scoate in evidenta implicarea BOR in elaborarea acestui act normativ: "Ne bucuram ca Parl