1 ianuarie 2007 ar putea debuta cu o noua criza a gazelor naturale ce va fi resimtita de statele membre ale UE din nord si din est, avand in vedere tensiunile legate de cresterea pretului gazelor rusesti livrate Belarusului. Rusia, care doreste cvadruplarea pretului gazelor livrate Minskului, ultimatumul expirand pe 1 ianuarie 2007, asteapta ca presedintele belarus sa accelereze construirea unei uniuni Rusia-Belarus sau sa accepte conditiile pietei rusesti. Gazprom, care detine monopolul gazelor in Rusia, a amenintat ca, "potrivit normelor internationale, daca nu exista un contract, nu exista nici livrari". Avand in vedere ca la 1 ianuarie 2007 expira contractul de livrare a gazelor catre Belarus, esecul intalnirii la nivel inalt de la Moscova dintre presedintele Putin si Lukasenko legat de pretul gazelor - liderul de la Minsk anulandu-si participarea la dineul oficial si plecand spre casa -, cresc "sansele" unui al doilea razboi al gazelor similar cu cel cu Ucraina, cand Moscova a inchis vanele pentru a forta Kievul sa accepte pretul cerut. Acel "prim razboi al gazului" a avut repercusiuni asupra livrarilor spre Europa. Or, 20% din gazul rusesc livrat europenilor tranziteaza prin Belarus, celelalte 80 de procente trecand prin Ucraina. Aflata la Paris, presedinta Parlamentului georgian, Nito Burdjanadze, afirma in fata Adunarii Uniunii Europei Occidentale (UEO) ca tensiunile dintre Rusia si Georgia sunt legate de vointa Moscovei de a controla aprovizionarea Europei cu petrol si gaze. Unul dintre motivele sprijinului deschis al Kremlinului acordat celor doua regiuni separatiste georgiene, Abhazia si Osetia de Sud, rezida in incercarea de a crea un monopol in sectorul energetic si a elimina orice posibilitate ca Europa sa poata ocoli teritoriul rusesc pentru aprovizionarea cu hidrocarburi. La randul sau, ministrul suedez de externe, Carl Bildt, preciza ca Bruxellesu