Obiceiurile şi datinile româneşti de Crăciun impresionează prin încărcătura lor emoţională. Printre obiceiurile îndrăgite de români, la sărbătoarea aceasta a înnoirii şi bucuriei, Obiceiurile şi datinile româneşti de Crăciun impresionează prin încărcătura lor emoţională. Printre obiceiurile îndrăgite de români, la sărbătoarea aceasta a înnoirii şi bucuriei, alături de colinde, se numără practicile de influenţare a norocului.
* În lumea satelor, în ziua de Crăciun, dis-de-dimineaţă, gospodarul aduce din şură un braţ de paie. Adunate în mănunchiuri, paiele sunt aruncate în vatra focului, în timp ce se repetă urarea: "Atâtea paie/Atâţia miei/Atâţia purcei/Atâţia boi/Atâtea oi/Atâtea vaci/Atâţia turmaci".
* În Muntenia şi Oltenia, gospodina pregăteşte din timp, înainte de micul dejun al primei zile de Crăciun, apa norocului. Această licoare se prepară din agheasmă şi infuzie de plante - mentă, levănţică şi muşcată. Stăpânul casei spune o rugăciune înainte de degustarea bucatelor, iar soţia lui stropeşte casa cu această apă norocoasă. În familiile care au avut mari necazuri până la Crăciun, ritualul se repetă timp de 7 zile. La masa sărbătorească, după sosirea musafirilor, mesenii rostesc o rugăciune, iar cel mai vârstnic musafir binecuvântează bucatele, spune rugăciunea "Tatăl nostru" şi face o invocare a bunăstării pentru membrii acelei familii: "Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru, ajută-i să fie ocrotiţi de ghinion, să aibă belşug, să poată oferi din prea plinul lor şi celor nevoiaşi. Facă-se Voia Ta!".
* Această sfântă zi poate să reprezinte începutul unei noi etape în viaţa fiecăruia dintre noi. Cine cultivă în prima zi a Crăciunului virtutea bunei-dispoziţii se va bucura un an întreg de mulţumire, bunăstare şi bună înţelegere cu ceilalţi.
* Din moşi-strămoşi se obişnuieşte ca în dimineaţa de Crăciun să se aşeze în mijlocul mesei fest
