A trebuit ca ministrul Flutur să iasă din Guvern printr-un joc politic pentru ca să se poată întrevedea meritele sale reale în procesul de dezagregare pre-comunitară a agriculturii. Cel care-şi trâmbiţa de trei ori pe zi succesele în lupta cu perfidul virus aviar nu ne-a spus niciodată care a fost preţul victoriei sale. Îl aflăm acum, din surse colaterale: peste 40 de milioane de euro şi sacrificarea inutilă a unui milion de găini!
Dacă am fi pe vremea răposatului, contribuţia dlui Flutur ar fi fost, fără îndoială, taxată ca subminare a economiei naţionale, iar locul său n-ar fi fost în prezidiul fantomaticei formaţiuni politice a domnilor Stolojan şi Stoica, ci la Jilava. Dar, istoria care se scrie sub ochii noştri pare să aibă alte reguli.
De la bun început a fost suspect zelul cu care ministrul s-a aruncat, cu pieptul deschis, să înfrunte o molimă confirmată vag şi arareori. În timp ce, în jurul nostru le mureau grecilor o curcă (şi aia de negăsit după deces) şi sârbilor câteva raţe, la noi molima părea să aibă o mie de capete care muşcau din toate părţile. Localităţi întregi şi odată cu ele, întreaga populaţie zburătoare, erau condamnate la primul semn suspect, înainte să se poată confirma prezenţa virusului.
Mai mult: contrar oricărei legi, ministrul Agriculturii băga în carantină oamenii! Localităţi întregi erau izolate şi păzite cu jandarmii, fără ca forul emitent să aibă un astfel de drept. Şi cu toate astea s-a întâmplat. Ţăranilor noştri le-au murit dintotdeauna peste iarnă o parte din păsări, dar asta a fost prima dată când s-a dat fenomenului o amploare catastrofică. Dincolo de popularitatea ieftină pe care şi-a făcut-o ministrul (în fond, nerăspunzând direct de problemă) apar acum tot mai clare semnele marii afaceri, pentru anumite cercuri avizate, pe care a constituit-o „lupta” cu aviara. Milioane de euro au intrat în conturile unor fi