Foto: Ziua de Cluj
Michael Shafir, unul dintre cei mai importanti specialisti in analiza sistemului comunist, profesor la Universitatea Babes Bolyai din Cluj, critica utilizarea termenului de genocid, pune in discutie acuratetea unor cifre si importanta data legionarilor in Raportul Comisiei Prezidentiale conduse de Vladimir Tismaneanu.
Rep: Cum calificati raportul Tismaneanu?
M.S. Necesar.
[c:1:d]Rep: Dar e bun, e prost?
M.S. Este, din pacate, departe, foarte departe chiar, de a raspunde necesitatilor carora era menit sa le raspunda.
Rep: Adica?
M.S. Lasati-ma intai sa va explic care e partea buna. Pentru ca exista si o parte buna. Exista cateva capitole in raport unde nu as schimba nici macar o virgula.
(...) Spre deosebire de acest lucru, ceea ce deranjeaza sunt patru lucruri principale: in primul rand el nu-si indeplineste menirea, pentru ca scopul acestui raport, daca l-am inteles eu bine, este acela de a produce un document istoric, care sa puna capat subiectivitatii memoriei. (...)
A fost sau nu genocid sub comunism?
Rep: Din nou, la ce capitol va referiti?
M.S. Ma refer, pentru a incepe, la capitolul care ar fi trebuit sa fie capitolul principal al acestui raport, unde se vorbeste despre persecutii, despre felul cum sistemul inabusea si persecuta membrii societatii si unde este folosita o terminologie inexacta. De exemplu, abunda in raport termenul de genocid.
Or, termenul de genocid, pentru un om de stiinta, are astazi o definitie foarte exacta. Definitia este cea adoptata de Organizatia Natiunilor Unite in anul 1948 si care, desigur, poate fi imbunatatita cu conditia sa o discuti. Dar sa folosesti termenul de „genocid” cand ai de-a face, de fapt, cu crime impotriva umanitatii, care sunt altceva, produce o confuzie.
Nicaieri in sistemul comunist n
